Calitatea vietii profesionale, un aspect fundamental in politica UE
De regula, la orice tara ne-am raporta, oamenii din categoria celor cu venituri mari au un nivel mai mare de satisfactie a vietii decat cei din categoria cu venituri mai mici. Referindu-ne la Romania, in medie, romanii lucreaza mai multe ore decat cetatenii Uniunii Europene, nivelul scazut al veniturilor si inflexibilitatea timpilor de lucru reprezentand factori semnificativi care contribuie la aceasta situatie. De exemplu, din cauza salariilor mici, care nu acopera nevoile oamenilor, multi incearca sa-si completeze veniturile luandu-si o a doua slujba. Un alt motiv este nivelul relativ ridicat de ocupare a fortei de munca in ramuri economice caracterizate de salarii mici, conditii de munca proaste, inflexibilitate a timpilor de lucru, puternica nesiguranta a locului de munca si un nivel scazut de protectie a angajatilor in ceea ce priveste durata zilei de munca.
Inceputul anilor 1990 s-a caracterizat printr-o rata relativ ridicata a somajului in Romania. Incepand cu anul 2000, situatia a inceput sa se imbunatateasca. Din 2003, rata somajului s-a stabilizat, ajungand la aproximativ 7%, acest fapt datorandu-se nivelului relativ ridicat de emigrare a cetatenilor romani catre statele membre ale Uniunii Europene. Totusi, tinand cont de faptul ca emigrarea fortei de munca este foarte selectiva in ceea ce priveste varsta si educatia emigrantilor, emigrarea masiva poate duce la o denaturare de proportii a ofertei interne de munca.
Calitatea locurilor de munca in Romania
Aceasta este masurabila tinandu-se cont de salarii (nivelul acestora), autonomia in munca si de perpective de a avansa in cariera, or studii de specialitate realizate la nivel national indica o calitate de perspectiva a locurilor de munca din Romania cu mult mai scazuta decat media din Uniunea Europeana. La aceasta situatie, adaugand si faptul ca nivelul perceput de nesiguranta a locului de munca este mare (18%), de fapt, de doua ori mai mare decat media in Europa, dar si faptul ca protectia locului de munca este insuficient asigurata, nu ar trebui sa surprinda pe nimeni faptul ca multi dintre cetatenii romanii aleg sa plece sa munceasca in strainatate.
In ceea ce priveste formarea, studiile de specialitate indica faptul ca doar un procent mic al angajatilor romani au participat vreodata la formari sau cursuri de instruire, iar aceasta stare de fapt constituie un motiv de ingrijorare, deoarece investitiile in oameni, prin furnizarea de posibilitati de instruire mai bune, de formare profesionala suplimentara si de formare continua sunt considerate determinante pentru competitivitatea economiilor Uniunii Europene. Ele reprezinta un factor important care le permite oamenilor accesul la locuri de munca de buna calitate, ceea ce duce la o mai buna incluziune sociala si la o coeziune sporita. Pentru toate aceste motive, organizatiile competente din Romania ar trebui sa abordeze in mod proactiv aceste probleme si sa usureze diversele moduri de investitii in capitalul uman.
In prezent, constituie o reala preocupare continutul si natura activitatilor pe care oamenii le desfasoara, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care acestia participa, bunurile si serviciile cu care intercationeaza, modul si stilul de viata, evaluarea imprejurarilor si rezultatelor activitatilor care corespund asteptarilor populatiei, dar si starile subiective de satisfactie/insatisfactie, fericire, frustrare etc. Din acest motiv, calitatea vietii profesionale este un aspect fundamental in politica UE.